PRODUCATOR DE BERE ARTIZANALA CAROL BEER

Suntem o echipa entuziasta si dornica de nou!

De 8 ani cu atentie la cele mai mici detalii, producem si distribuim bere artizanala, pentru a te bucura de experiente unice. Berea artizanala Carol Beer este produsa in loturi mici, iar fermentarea si maturarea au loc fara graba, in mod natural.

Procesul de productie este controlat manual, motiv din care Berea Carol Beer are personalitate si iti oferi un gust desavarsit, inconfundabil si o stare de bine sigura.

Lucram cu spor pentru ati oferi posibilitatea de a servi bere artizanala de calitate, atat in terase, baruri, PUB-uri, cat si in confortul casei tale, oferindu-ti Berea la sticla 0,33 l., Bere la PET 1 l, TermoKeg sau Draft la Tine Acasa.

Daca iti place ce facem, ai la dispozitie si Promo Pack sau Gift Pack pentru un cadou inedit celor dragi.

Transmite mai departe experienta traita cu noi!

DE CE SUNTEM BUNI

LA BAZA PROCESULUI DE FABRICARE A BERII CAROL STAU 4 INGREDIENTE

FĂRĂ UNUL DIN ACESTE INGREDIENTE NU AR EXISTA BERE!

APA

01 MALT

02

În fabricarea berii, apa reprezinta cea mai mare proportie in compozitia produsului si se foloseste la fiecare etapa in procesele tehnologice de obtinere a maltului si a berii. mai mult…

Maltul joaca un rol crucial in fabricarea berii, oferind mai multe beneficii esentiale:

Zahar fermentabil: Maltul contine enzime care transforma amidonul in zaharuri mai mult…

HAMEI

03 DROJDIE

04

Hameiul este o materie prima care in procesul de fabricare a berii pentru gustul amar placut și a aromei intense. La fabricarea berii se foloseste numai conul de hamei, mai mult…

Pentru fermentatia mustului de bere se utilizează culturi pure de drojdie sau biomasa de drojdie recoltata dintr-o fermentatie anterioara, mai mult…

cu conditia ca aceasta sa-si pastreze insusirile initiale si puritatea microbiologica. Drojdiile sunt microorganisme unicelulare cu dimensiuni cuprinse intre 4-8 µm, care se inmultesc prin inmugurire. Drojdiile sunt responsabile in totalitate pentru cea mai importanta etapa in producerea berii, fermentarea, unde ele consuma dulceata mustului si o transforma in aclcool si CO2.

Drojdiile utilizate ca si culturi la obtinerea diferitelor tipuri de bere apartin familiei Endomycetaceae, subfamiliei Saccharomycoidae, tribului Saccharomycetae si genului Sacch-romyces. Drojdiile din genul Saccharomyces se deosebesc intre ele in functie de:

temperatura la care fermenteaza, forma lor, puterea de fermentatie, aspectul celulelor in lichide si modul de floculare.

Dupa modul de fermentare:

– Drojdii de fermentatie superioara – se folosesc la o temperatura cuprinsa intre 18-26°C . Produc prin fermentare o bere cu un continut relativ mare de esteri, fapt ce poate fi considerat ca un caracter distinctiv al berilor de fermentatie superioara.

– Drojdii de fermentatie inferioara – se folosesc la o temperatura de 7-16°C. La aceste temperaturi, drojdiile au tendinta de a sedimenta pe fundul vasului. Aroma finala a berii va depinde in mare masura de tipul de drojdie folosit si de temperatura.

Mai nou există si drojdie de bere lichida, care da esteri si arome forte intense cu totul deosebite, nu are nevoie de rehidratare, care sunt mult mai scumpe decat drojdiile uscate si sunt folosite doar de bereriile artizanale. Noi le utilizam in momentul de fata pentru berile New England IPA si Hefeweizen.

Ciclul de viață al drojdiilor

incepe odata cu insamantarea mustului. Cele patru faze sunt :

– Perioada de lag

– Faza de crestere

– Faza de fermentare

– Faza de sedimentare

Perioada de lag: este caracterizata prin multiplicarea celulelor de drojdie. pH-ul scade datorita consumarii fosfatilor si scaderea cantitatii de oxigen. Glicogenul si carbohidratii sunt esentiali pentru activitatea celulelor, deoarece zaharurile din must nu sunt asimilate in fazele incipiente ale perioadei de lag. Glicogenul este descompus in glucoza, care este utilizat de celulele de drojdie.

Faza de crestere cunoscuta si sub denumirea de faza de respiratie incepe odata ce drojdia a acumulat suficiente substante de rezerva. Aceasta faza se observa datorita eliberarii de dioxid de carbon. pH-ul scade datorita utilizarii de catre drojdii a oxigenului din must.

Faza de fermentare incepe dupa ce rezervele de oxigen au fost consumate. Fermentarea este un proces anaerob. De fapt orice ramasita de oxigen este antrenata de dioxidul de carbon care se degaja. In aceasta faza scade densitatea mustului si se acumuleaza dioxidul de carbon, etanolul si aromele din bere. Drojdiile sunt in suspensie in masa de must permitand un contact mai bun cu substantele fermentescibile. Cele mai multe tulpini de drojdie raman in suspensie 4-8 zile pana la sedimentare.

Faza de sedimentare este faza în care drojdiile floculeaza si sedimenteaza.

LA BAZA PROCESULUI DE FABRICARE A BERII CAROL STAU 4 INGREDIENTE

APA

01

În fabricarea berii, apa reprezinta cea mai mare proportie in compozitia produsului si se foloseste la fiecare etapa in procesele tehnologice de obtinere a maltului si a berii. mai mult…

MALT

02

Maltul joaca un rol crucial in fabricarea berii, oferind mai multe beneficii esentiale:

Zahar fermentabil: Maltul contine enzime care transforma amidonul in zaharuri mai mult…

HAMEI

03

Hameiul este o materie prima care in procesul de fabricare a berii pentru gustul amar placut și a aromei intense. La fabricarea berii se foloseste numai conul de hamei, mai mult…

DROJDIE

04

Pentru fermentatia mustului de bere se utilizează culturi pure de drojdie sau biomasa de drojdie recoltata dintr-o fermentatie anterioara, mai mult…

temperatura la care fermenteaza, forma lor, puterea de fermentatie, aspectul celulelor in lichide si modul de floculare.

Dupa modul de fermentare:

Ciclul de viață al drojdiilor

incepe odata cu insamantarea mustului. Cele patru faze sunt :

– Perioada de lag

– Faza de crestere

– Faza de fermentare

– Faza de sedimentare

Faza de sedimentare este faza în care drojdiile floculeaza si sedimenteaza.

Red Ale PET 1L

25,00 lei

Pils Premium PET 1L

21,00 lei

Hefeweizen 0,33L

14,00 lei

Bruna Roscata 0,33L

14,00 lei

PROCESUL DE PRODUCERE A BERII ARTIZANALE

Berea este un aliment datorita continutului sau de glucide si substante proteice. Glucidele si aminoacizii sunt factori esentiali pentru obtinerea energiei si sinteza de proteine. Prin compozitia sa, berea este o bautura nutritiva, si consumarea ei in cantitati rationale are un efect pozitiv asupra organismului. Berea contine componentele nutritive ale maltului si in plus produsi noi rezultati din fermentatia alcoolica, adica acizi organici: acetic, malic, lactic; vitamine hidrosolubile provenite din drojdie: B1, B2, B6, B12, PP, H; factori de crestere: biotina, inozitol, acid pentatonic. Prin substantele care le contine, berea este un produs foarte bine asimilat de organism şi contribuie la refacerea tesuturilor.

Conditii de Fermentare

Cunoasterea conditiilor optime de fermentare la fabricarea berii este deosebit de importanta, calitatea produsului finit fiind influentata hotarator de modul cum sunt asigurate şi respectate aceste conditii. Dioxidul de carbon constituie o componentă a berii el imbunatateste gustul, favorizează formarea spumei şi asigură o conservabilitate mai buna a berii. O bere contine, in medie, peste 2.000 de compusi chimici care rezulta din interactiunea ingredientelor folosite, iar fiecare etapa a procesului de productie influentează aspectul, mirosul si gustul final al berii. Daca te-ai întrebat vreodata cum se fabrica berea, in continuare vor fi prezentate metodele traditionale de producere a acesteia.

Bere Produsa in Microberarie

Avand in vedere că sectia proiectata este de capacitate mica ( microberarie ), majoritataea proceselor nu vor putea fi complet automatizate din cauza costurilor prea mari, dar si din motiv ca pentru berea artizanala este specific ca anumite operatiuni sa se faca in mod manul anume acest aspect o face sa aiba farmecul ei si sa fie diferita fata de berea produsa in cantitati industriale. Uneori chiar să se simta mici diferente de la lot la lot, fapt mult apreciat de consumatorii de astfel de produs.

Bineinteles ca se aleg metodele care asigura folosirea rationala a materiei prime, majorarea calitatii produselor, pentru a obtine o eficacitate si productivitate cat mai buna. În continuare vor fi prezentati toti pasii si este descris pas cu pas procesul tehnologic de producere a berii artizanale. Acești pasi reprezinta procesul general de productie a berii artizanale, însa pot exista unele diferente și variatii in funcție de reteta și tehnica folosită de fiecare producator artizanal.

1. MACINAREA MALTULUI

Măcinarea malțului este un proces mecanic. Transformarea bobulu in particule de diferite dimensiuni este necesară trecerii in soluție a enzimelor și ușurării hidrolizei compușilor macromoleculari, in decursul brasajului. Coaja bobului de orz, elastică, conținând ceIuIoză, polifenoli, Iipide, proteine si silicați, substanțe insolubile sau defavorabile calității berii, trebuie mărunțită cât mai puțin. Cojile folosesc și la formarea stratului filtrant, în utilajele de filtrare cu strat filtrant de borhot Mărimea cojilor determină volumul măcinișului și volumul borhotului. mai mult…

2. PLAMADIREA

Operația se execută în scopul obținerii mustului de malț. La brasaj cea mai mare parte a substanței uscate a malțului, care este insolubilă, trebuie sa devină solubilă. Substanțele care trec în soluție la brasaj formează extractul mustului. Principalele clase de enzime care actionează la brasaj, in plamadă sunt: maltoza, maltaza.

În cazanul de plamădire, se introduce apa potabilă si se incalzeste la temperatura optima de plamadire, peste care se adauga cantitatea de malt pils si malturile special, macinate in prealabil, conform retetei de fabricatie a sortimentului de bere produs. mai mult…

3. FILTRAREA PLAMEZII

Filtrarea plămezii folosind cazanul de filtrare cu strat natural de borhot.

După ce s-a transferat întreaga cantitate de plamadă în cazanul de filtrare, se lasă în repaus pentru formarea stratului filtrant, dupa care se face o recirculare de cateva minute pana cand mustul devine limpede (turbiditate mustului sa nu depaseasca 80-90 u EBC).

Se începe filtrarea, astfel incat ceea ce se scurge prima data se numeste primul must sau must primitiv, care are concentratia in extract (grad Plato) cea mai ridicata. La sfarsitul acestei prime faze de filtrare, incepe cea dea doua faza a filtrarii si anume spalarea si epuizarea borhotului in extract. mai mult…

4. FIERBEREA MUSTULUI CU HAMEI

Operația de fierbere a mustului cu hamei are loc la temperatura de 100⁰C timp de 70-90 minute conform rețetei de fabricație specific sortimentului de bere obținut. Fierberea mustului diluat, rezultat din amestecarea mustului primitiv cu apele de spalare a borhotului are urmatoarele scopuri:

– Extractia amărelii din hamei, se realizează pe tot parcursul fierberii mustului. Hameiul pentru amareală se adauga odata cu începutul fierberii.

– extracția aromelor din hamei, se realizează în faza finală de fierbere, după ce sa deconectat sursa de căldură pentru fierbere, se adaugă hameiurile pentru aroma care trebuie doar să se opărească, nu și să fiarbă. mai mult…

5. SEPARAREA TRUBULUI LA CALD

Mustul fiert adus la concentratia în extract corespunzator sortimentului de bere fabricat, este pompat in Rotapool sau Whirlpool unde datorită intrarii tangențiale a mustului are loc o sedimentare a flocoanelor de proteină denaturată termica prin fenomenul gravitațional. Acest fenomen depinzând numai de marimea flocoanelor deci de greutatea lor (G=mxg in care m=masa flocoanelor, gr și

g = acceleratia gravitationala care este de 9,81 m/s²)

Trubul la cald are particule de 30-80 microni si se formeaza 40-80 g s.u./hl must sau aproximativ 5-6 litri trub umed/hl must. Cantitatea de trub umed cald depinde de cantitatea si calitatea materie prime utilizate (in speta a maltului, de continutul in proteina al maltului) si raportul de dilutie dintre malt si apa. mai mult…

6. RACIREA MUSTULUI DE BERE

Mustul de bere se racește într-un schimbator de caldura cu plăci cu doua zone de la 96-98⁰C pana la temperatura de insamantare cu drojdie.

Schimbatorul de caldură utilizat pentru această operație este un schimbător de caldură cu plăci cu două zone, în care se realizează:

– în prima zonă, se realizează răcirea mustului de malț de la 98-99⁰C la 30-35⁰C cu apă de o temperatura medie de 10-20⁰C, care se încalzeste până la 60-68⁰C, constituind o sursă de apă caldă pentru operația de brasaj. Aceasta apă caldă poate fi refolosită la brasaj pentru a realiza o nouă infuzie pentru încă o șarjă de bere, dar și la operația de filtrare cu strat natural de borhot, în care apa este folosită pentru toate etapele de spălare a borhotului, cu scopul de a extrage cât mai multe zaharuri din el. mai mult…

7. FERMENTATIA PRIMARA

Principala transformare în must este fermentația alcoolică a glucidelor fermentescibile cu formare de alcool etilic și CO₂. Se formează în același timp și produși secundari de fermentație, care intervin în determinarea însușirilor berii.

Fermentarea zaharurilor, derulată pe calea Embden-Meyerhof-Parnas, este redată prin ecuația: C₆H₁₂O₆ → 2C₂H₅OH + 2CO₂+ Q

Zaharurile din must sunt fermentate cu viteze diferite, și anume:

– la demararea fermentației sunt fermentate hexozele;

– fermentația principală se caracterizează prin fermentarea maltozei;

– fermentația secundară este dominată de fermentarea maltotriozei. mai mult…

Viteza de fermentare a zaharurilor este influențată de caracteristicile tulpinilor de drojdie, starea fiziologică a culturii, cantitatea de inocul, temperatura de fermentare, compoziția și concentrațra în extract a mustului, geometria vasului, convecția în must, presiunea.

Prin transformarea zaharurilor în alcool, densitatea mustului scade, dinamica fermentației putând fi urmărită prin măsurarea concentrației în extract a mustului cu ajutoruI zaharometrului. Profunzimea fermentației se exprimă prin gradul de fermentare (sau atenuarea mustului). În cadrul procedeului clasic, fermentarea primară are loc în recipiente deschise sau închise, din oțel inoxidabil, numite linuri, respectiv tancuri. La fermentarea secundară se folosesc tancuri, construite din acelaşi material ca şi tancul de fermentare primară.

Durata fermentației primare se împarte în patru stadii: 1. faza inițială (de amorsare sau de lag),

faza creștelor joase, 3. faza creștelor înalte și 4. faza finală (de coborâre). Urmărirea desfășurării fermentației primare se face prin măsurarea periodică a extractului, a temperaturii si presiunii pe tanc, valorile respective fiind înscrise într-o fișă de fermentare.

Fermentarea berii se realizeaza in tancuri cilindro-conice verticale. Raportul intre diametrul si inaltimea stratului de must in partea cilindrica are o mare importanta . Gradul de umplere a TCC este de 75%. La fermentarea secundara cu adaos de crestere, spatiul liber din tanc este de 25%. La racirea corecta a TCC se au in vedere : agentul de racire utilizat, dispunerea zonelor de racire, izolarea termica a tancului.

Tancurile racite cu glicol-apa au manta de racire in care conductele pentru circulatia agentului sunt orizontale, intrarea glicolului facandu-se pe la partea inferioara si iesirea la partea superioara. Tancurile cilindrico-conice amplasate in aer liber sunt izolate la exterior cu un strat de spuma de poliuretan de 100-150 mm grosime, izolatie protejata de o foaie de otel-crom-nichel sau aluminiu.

8. FERMENTATIA SECUNDARA SI MATURAREA BERII

Fermentația secundară și maturarea berii are loc în același tanc cilindro-conic, continuă și se aprofundează cele mai multe din transformarile care au loc la fermentația primară:

– continuarea fermentatiei zaharurilor cu atingerea gradului de fermentare aparent (ADF) al berii

– impregnarea și saturarea berii cu CO₂

– sedimentare naturală (la rece) a compușilor coloidali din bere și a drojdiei

– maturarea berii

– formarea compușilor de aromă, esteri, aldehide, s.a.mai mult…

– limpezirea, formarea luciului și limpidității berii

– rotunjirea gustului și formarea corpului berii

Saturarea berii cu CO₂ depinde de solubilitatea acestuia in bere, solubilitate care creste odata cu scaderea temperaturii berii si cresterea presiuni. Limpezirea naturala a berii este necesara pentru indepartarea particulelor de trub la rece (trub fin), precum și a celulelor de drojdie ce au realizat fermentația. Pentru a elimina cât mai eficient precursorii de trub la rece, este necesar o depozitare de minim 10 zile la o temperature cât mai mica (-1⁰C … +1⁰C). Maturarea berii constă în inobilirea gustului și aromei berii. Maturarea se datorează depunerii drojdiilor si precipitatelor din bere, antrenarea unor compusi volatili cu CO₂ care se degaja, transformarea unor compuși cu prag de sensibilitate mai ridicat (continutul de diacetil în bere trebuie sa fie <0,1 ml/l).

Aici sedimenteaza natural un procent cat mai mare de drojdii aflate in suspensie. Berea obținută este opalescenta deoarece mai contine celule de drojdie in suspensie, se raceste pana la temperature de -1..0⁰C, si se trage la butoi KEG. Berea nefiltrata este considerata o bere vie, care aduce un aport mare de vitamine (in special din grupul B) si minerale.

3.11 Îmbutelierea berii nefiltrate la butoi tip keg

Berea matură care se gasește în linul de fermentație cilindroconic, la temperatura de 0-2 ⁰C, se răcește la partea conică a vasului de fermentație pană la 0 ⁰C. În această fază are loc o sedimentarea naturală a drojdiei. De aici berea nefiltrată se poate îmbutelia la butoi Keg de 20 – 30 litri (butoaiele trebuie sa fie în prealabil igienizate.

Ambalajul învelește produsul, pentru ai asigura protecția temporară din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, în scopul menținerii calității și integritatii acestuia în starea de livrare, în decursul manipulării, transportului, depozitării si desfacerii, până la consumator sau până la expirarea termenului de valabilitate.

Principalele funcții ale ambalajelor sunt:

să protejeze produsul;
să prezinte caracteristicile tehnice care sa favorizeze operațiile de circulatie tehnică;
să fie ușor, comod și totodată prin modul în care este conceput să fie ușor de recunoscut;
să atragă atenția cumpărătorului în mod spontan;
să sugereze o idee precisă despre produs;
să prezinte calitățile produsului.

Ambalajul este un mijloc de comunicare pentru imaginea mărcii, el reprezentând modalitatea de a transmite mesajele care construiesc imaginea brandului în mod direct. Ambalajul transmite atributele specifice fiecărei mărci, motiv pentru care inovația la nivelul ambalajului joaca un rol important. Tehnolgia de producere este foarte complexă iar pentru a putea fi livrată si consumată in condiții sigure, berea necesită o îmbuteliere și o ambalare specială. Senzațiile vizuale provocate de un ambalaj determină o aprobare sau o respingere totală a produsului. Ambalajul trebuie sa informeze clar consumatorul asupra avantajelor, prețului, cantității, duratei de valabilitate, conținutul de alcool în procente, valoarea nutritivă si energetică a berii.

ANI DE EXPERIENTA

0 +

CLIENTI FERICITI

0 +

TIPURI DE BERE

0 +

PARTENERI

0 +

PRODUCATOR DE BERE ARTIZANALA CAROL BEER

DE CE SUNTEM BUNI

LA BAZA PROCESULUI DE FABRICARE A BERII CAROL STAU 4 INGREDIENTE

FĂRĂ UNUL DIN ACESTE INGREDIENTE NU AR EXISTA BERE!

APA

01

MALT

02

HAMEI

03

DROJDIE

04

LA BAZA PROCESULUI DE FABRICARE A BERII CAROL STAU 4 INGREDIENTE

APA

01

MALT

02

HAMEI

03

DROJDIE

04

Red Ale PET 1L

Pils Premium PET 1L

Hefeweizen 0,33L

Bruna Roscata 0,33L

PROCESUL DE PRODUCERE A BERII ARTIZANALE

Conditii de Fermentare

Bere Produsa in Microberarie

1. MACINAREA MALTULUI

2. PLAMADIREA

3. FILTRAREA PLAMEZII

4. FIERBEREA MUSTULUI CU HAMEI

5. SEPARAREA TRUBULUI LA CALD

6. RACIREA MUSTULUI DE BERE

7. FERMENTATIA PRIMARA

8. FERMENTATIA SECUNDARA SI MATURAREA BERII

TRIMITE-NE MESAJ

Companie

Fabrica & Comenzi Online

BUFTEA

BERE

Magazine

SĂFTICA

CORBEANCA

Legal

NE PARE RĂU

AI PESTE 18 ANI?